Tăcută, cu mâinile încrucișate peste ochii închiși așteaptă sentința. Știe că va fi condamnată, a greșit, a lăsat urme, a făcut greșeli de amator. pff.. se simte dezgustată de propria persoană. Până și prima oară s-a descurcat mai bine, ne mai punând la socoteală Seria13, dosar încă nerezolvat.

Zâmbește și ridică ochii la judecător, își face planuri în gând – o crimă perfectă… Își linge buzele și ascultă. Condamnată la 25 de ani cu executare pentru crimă cu premeditare blabla blabla. A scăpat ușor, e încă mică… 18 ani și 4 luni. 

Prima crimă descoperită. Vinovată! Victima – un bărbat de 29 de ani, blond cu ochii căprui, nimic special. Găsit într-o prăpastie cu mâinile despinse de trunghi și cusute cu ață dentară în locul piciorului drept, picior care era aruncat la câțiva metri de cadavru. Era prima oară când încerca ceva ..diferit. Îi părea rău că nu testase metoda pe un om al străzii… și apoi să scape de cadavru. Nimeni nu își bate capul cu oamenii străzii. Majoritatea nici măcar nu activează în vre-un document, nu ține nimeni evidența lor. Se înmulțesc pe zi ce trece, toți îi blamează nimănui nu-i pasă. După ce mai găseau urme din cadavre sau chiar cadavrele mutilate ziceau că își meritau soarta, că a fost alegerea lui când statul i-a luat casa. slujba… și în cele din urmă umanitatea. Pe ea nu o deranja. Uneori primea și bani, frumoși..

De la 11 ani se distra cu astfel de ”activități”. Provenea dintr-o familie bună, mamă învățătoare la o școală primară, tatăl angajat la o fabrică de cherestea. Avusese un frate mai mic care a murit la 3 ani.. ea nu aflase niciodată de ce. Uneori era o boală, alteori era un accident, depindea la cine erau în vizită și cine băuse mai mult.

Acum se afla într-o celulă provizorie, urma să fie transferată la o închisoare de maximă securitate. Privea la reflexia în oglinda jegoasă la noua ținută largă și decolorată. Își aminti de prima experiență..prima oară când a simțit repulsie și ură… 

…. Era aproape vară și ea era așa micuță, purta o rochiță albă cu buline colorate. Era aproape de casă, se juca de-a ascunselea cu alți copii mai mici, mai mari. Lângă ghena de gunoi erau mai mulți câini care se pregăteau să ia prânzul – 3 pui de pisica așa de mici că nici nu aveau ochi. A aruncat cu pietre în ei, mai toți au fugit, dar unul mai îndrăzneț a rămas. Mârâia și se pregătea să sară la micuță. În grabă aceasta a luat un ciob de sticlă și îl tăie. Simțea un freamăt plăcut în piept, un gust dulce-sărat în gură. Își mușcă buza de jos până o sparse, în gură îi curgea sânge, plăcerea se mări. Nu se opri până din câine nu se mai putea desluși figura sau trupul. Era murdară toată, a lăsat ciobul și a fugi acasă….Teroarea părinților când au văzut-o…

Un gardian îi opri șirul gândurilor cu o lovitură puternică în ușă:

– Cineva vre-a să-ți vorbească!

Image

Anunțuri